Imi simt ochii invadati de lacrimi , ma simt singura si in acelas timp nu-mi lipseste nimic. As vrea sa ma simt ancorata in prezent, as vrea sa nu am atat de multe pretentii si sperante.
Uneori nu inteleg ce ma face atat de sensibila, nici acum nu pricep de unde vine atat de multa tristete. Intr-un fel stiu ... dar imi refuz sa cred , nu are cum , nu ... o sa-mi demonstreze intr-o zi cineva . Altfel nu pot intelege de unde atat de multe filme, romane , melodii , daca El nu exista. Pana atunci cred ca voi astepta ca dragostea sa-mi bata la usa.
Stii? de obicei toate vin la timpul lor, nu te stresa o sa vina si dragostea cand nu te astepti!:* Imi place cum scrii <3
RăspundețiȘtergeredar poate nu bate.
RăspundețiȘtergere