Simt o ura ciudata, pe care uneori nu mi-o pot explica nici nu stiu cum de putem locui amandoua in aceias fiinta. Mereu sunt dezamagita , cred ca am asteptari prea mari sau poate eu mereu nimeresc prost. E furia care nu vrea sa dispara , dar cu toate astea nu se manifesta . E dorinta aia de a face lucrurile mai simple , mai usoare dar mereu te dai cu capul de ziduri groase. Si cand te lovesti rau , tremuri de durere si de frica uneori. In general cand sunt acaparata de frica nu reusesc sa ma concentrez nu reusesc sa fac nimic.
Ai simtit vreodata ca nu vrei sa mai percepi nimic. Pur si simplu totul sa fie nimic. Sunt unele momente cand vrei sa dispari? Sa rezolve cineva totul in locul tau. As vrea sa pot dormi acum . Si vreau un somn plin de vise frumoase m-am saturat de cosmare.Pot sa apas : pauza ?
Vreau sa ma intelegi si vreau sa te inteleg, dar banuiesc ca nu voi mai putea privii niciodata in ochii tai . Tu niciodata nu vei mai fi cum erai. Mai speriat. daca nu stiai urasc sentimentul de teama .
Cred ca din nou apare pe ecran : Game over.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu