Si cum ea nu avea ce face tot privea spre ceasul de pe noptiera si de cate ori sa uita era fix, asta ii mai dadea cate un vis . Avea atat de multe sperante si vise dar nu stia ce sa faca cu ele. Se gandea daca sa elibereze rafturile de sus si in loc de carti sa isi depoziteze sperantele si visele. Trrrr... se aude de undeva de sub perna si ii intrerupe sirul gandurilor.
" Hei , ce faci? ... te-am sunat sa-ti spun ca as vrea sa-mi aduci astazi cartea aia daca poti ...
DA ! ... da, sigur. Unde ne intalnim...?"
Inima a incetat sa-i bata pentru cateva secunde cand si-a dat seama cine a sunat-o si era atat de emotionata incat nu reusea sa vorbeasca coerent. Cand a relizat ca trebuie sa se intaleasca cu El si-a afisat zambetul ei idiot fara sa vrea. El este tipul ala din ultima banca care are mereu castile bagate in urechi , pe care il vede in fiecare zi si tremura cand isi intalnesc privirile . Pentru ea, el, inseamna totul adora sa-l priveasca cum fumeaza , sau sa vada reflexele ciocolati din buclele lui , sa se uite in ochii lui si sa se piarda printre genele lui lungi.
Acum mai ia o coala alba de hartie si incepe sa-i schiteze inca un portret. Si fiecare trasatura a lui pentru ea e o opera de arta . Se uita la ceas si observa ca este 16:00 mai are o ora pana il va intalni . Se ridica din pat , aprinde placa . Cred ca s-a saturat de buclele din fiecare zi. Cauta blugii ei preferati , o camasa neagra si jacheta ei de piele . Adauga un ruj rosu aprins , putin tus , mascara si niste fond de ten. Isi priveste reflexi in oglinda e chiar draguta , dar e cam in intarziere...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu